Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș
Tel./Fax: +40 266 336 540
E-mail: pnbicaz@mciuc.rosilva.ro Adresa: Izvoru Mureșului Nr. 664

Localităţi şi tradiţii


   Oraşul Gheorgheni, situat în partea vestică a Parcului Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş , s-a dezvoltat în Depresiunea Giurgeului la o altitudine de 800 m în lungul văii Belchia în apropierea confluenţei ei cu Mureşul, la zona de contact a depresiunii cu versanţii munţilor Giurgeului.
  Oraşul s-a dezvoltat pe temeliile unei aşezări feudale din sec. al XIV- lea. Primele atestări documentare despre oraşul Gheorgheni provin din 1332.       Biserica Romano-Catolică a fost construită in 1498 şi reconstituită în 1756; are un portic şi o cristalină din sec. XV.
Biserica armeană a fost construită în 1730.
   Muzeul funcţionează într-o clădire construită în stil baroc în 1787 şi prezintă piese etnografice din zonă.
   Din anul 1900 în oraş există o grădină botanică înfiinţată de avocatul Dr. Csiky Denes, are o suprafaţă de 16 ha şi cuprindea 185 de specii. Actualmente, în grădina botanică funcţionează Facultatea de Turism, secţie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

    Comuna Bicaz Chei este aşezată la sud-vest de masivul Ceahlău, pe valea râului Bicaz, afluent al râului Bistriţa, pe partea estică a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
    Bicazul are o istorie cu rădăcini ce pătrund adânc până în mileniile apropiate de epoca de piatră . În mod cert, numărul locuitorilor din aceste aşezări au crescut după înfrângerea răscoalei ţăranilor conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan din 1784 şi după desfiinţarea iobăgiei din Transilvania de către Împăratul Iosif al II- lea în anul 1785.

      Dămucul se desprinde şi formează comuna separată, Dămuc, în 1937.
   În 1910 a început construirea drumului din Gheorgheni până la Lacu Roşu, realizat până in locul „Gâtul Iadului”, şi numai în 1937 s-a terminat drumul care leagă Transilvania de Moldova.

    Staţiunea Lacu Roşu a început să funcţioneze ca staţiune din 1920.

    Oraşul Bălan se află la poalele Hăşmaşului Mare, pe partea sudică a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Atestările documentare despre această zonă provin încă din anii 1500. Bălanul se desparte în 1825 de Sândominic, şi devine o colonie minieră de sine stătătoare, fără sprijinul minei eficienţa lor scăzând considerabil, astfel o bună parte din oameni şi-au pierdut identitatea culturală comună.
    
    Satul Bârnadu
se află sub administrarea localităţii Bicaz- Chei, la o distanţă de circa 7 km de aceasta, între Valea Bardosului şi Şugăului. Aici îşi duc traiul 130 de locuitori ale căror ocupaţii de bază sunt exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului şi creşterea animalelor.

     Aşezarea rurală Trei Fântâni aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Dămuc, învăluie cursul superior al Pr. Bicăjel şi găzduieşte circa 170 de locuitori în mare parte ceangăi. Distanţa faţă de Lacul Roşu este de aproximativ 9 Km.

      Oamenii din zonă sunt meşteri populari în prelucrarea lemnului, ceramicii, ţesăturilor şi împletiturilor. Din cele mai vechi timpuri, femeile sunt pricepute gospodine şi harnice în tot ce ţine de gospodărie şi la cele necesare portului în stative. Femeile execută ţesături, cum ar fi costumele populare, cergi şi altele, menite să împodobească locuinţa.

   Costumele populare: - secuiesc pentru Gheorgheni şi o parte din Bălan
                                           - moldovenesc pentru Bicaz.
    În fiecare an, în data de  5 Decembrie se organizează zilele oraşului Gheorgheni (ziua de Sfântul Nicolae) de unde provine şi numele oraşului.

   În fiecare an, la Bicaz, în prima duminică din luna mai se organizează serbarea câmpenească „Armidem”. Jocurile populare, specifice zonei sunt învârtita, sârba de joc şi hora; ele sunt însoţite de strigături şi chiuituri hazlii.