IV.    MA 4.2. Implementarea de măsuri active pentru conservarea speciei Cottus gobio în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş prin popularea pâraielor aflate în amonte de Lacul Roșu cu specia Cottus gobio

Etapa: 1 monitorizare de referință (perioada de primavară) în pârâul Licaș (Likas patak), pârâul Vereșceu (Vereskő patak), pârâul Oaia (Juh patak) cu afluentul pârâul Caproș (Kapros patak) și pârâul Suhard (Cohárd patak) (în amonte de Lacul Roșu)

Ieșirile în teren au fost realizate în perioada 03-13 iunie 2022. În total am reușit să detectăm prezența a 6 specii de pești. Acestea sunt următoarele: zglăvoaca (Cottus gobio), păstrăv indigen (Salmo trutta), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Squalius cephalus), beldiță (Alburnoides bipunctatus) și fântânel (Salvelinus fontinalis). Dintre aceste specii doar o specie este protejată la nivel național și european: Cottus gobio. Am identificat prezența fântânelului (Salvelinus fontinalis), specie alohonă, care cel mai probabil a fost introdusă în apele curgătoare din zona țintă.

 

Fig. 1. Stații de colectare
 

 

Prezența speciei Cottus gobio în zona de studiu

Specia a fost identificată doar la prima stație de colectare în pârâul Oaia, însă ținând cont de faptul că există o confluent a 3 pâraie în amonte de lacul Roșu, am considerat că specia este prezentă în fiecare dintre aceste pâraie până la prima barieră impasabilă (pr. Oaia, pr. Vereșceu și pr. Licaș)

 

Figura 1. Răspândirea speciei Cottus gobio în zona de studiu
 

 

În zona de studiu la nivelul stației BH01T (pârâul Oaia) densitatea speciei era de 5,6 ex./100 m2.

 

 

Figura 3. Cottus gobio identificat la nivelul primei stații de colectare pe pârâul Oaia
 

 Uzunova și colab. (2017) au studiat rârul Iskar și 8 afluenți ai săi din Bulgaria pentru a colecta date despre starea de conservare a zglăvocii. Ca rezultat au specificat că o densitate de 10 ex./100 m2 și o rată de sub 40% de juveili înseamnă o stare de conservare nefavorabilă. În cazul nostru densitatea în niciun an nu ajunge la 10 ex./100 m2, chiar dacă rata juvenililor trece peste pragul de 40%.


Figura 4. Exemplare juvenile identificate la nivelul primei stații de colectare pe pârâul Oaia

Etapa 2: 1 monitorizare de referință (perioada de toamnă) în pârâul Licaș (Likas patak), pârâul Vereșceu (Vereskő patak), pârâul Oaia (Juh patak) cu afluentul pârâul Caproș (Kapros patak) și pârâul Suhard (Cohárd patak) (în amonte de Lacul Roșu)

Ieșirile în teren au fost realizate în perioada 05-07 octombrie 2022. În total am reușit să detectăm prezența a 5 specii de pești. Acestea sunt următoarele: zglăvoaca (Cottus gobio), păstrăv indigen (Salmo trutta), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Squalius cephalus) și grindel (Barbatula barbatula). Dintre aceste specii doar o specie este protejată la nivel național și european: Cottus gobio. Am identificat prezența fântânelului (Salvelinus fontinalis), specie alohonă, care cel mai probabil a fost introdusă în apele curgătoare din zona țintă.

Prezența speciei Cottus gobio în zona de studiu: similară ca în etapa 1.
Densitatea speciei:
Primăvara:
- în zona de studiu la nivelul stației BH01T (pârâul Oaia) densitatea speciei era de 5,6 ex./100 m2.
Toamna:
- la nivelul stației de colectare BH01T densitatea speciei era de 1,66 ex./100 m2.
- la nivelul stației de colectare BH06T densitatea speciei era de 2 ex./100 m2.
- la nivelul stației adiționale BH24T (46.783547 - 25.785725) densitatea speciei era de 0,2 ex./100 m2.

Rata juvenililor:
În cazul nostru densitatea la nicio o stație de colectare nu ajunge la 10 ex./100 m2, chiar dacă rata juvenililor trece peste pragul de 40% în perioada de primăvară la BH01T.

Etapa 3: 1 evaluare de referință pe baza monitorizării de referință privind starea de conservare a speciei Cottus gobio în pârâul Licaș (Likas patak), pârâul Vereșceu (Vereskő patak), pârâul Oaia (Juh patak) cu afluentul pârâul Caproș (Kapros patak) și pârâul Suhard (Cohárd patak) (în amonte de Lacur Roșu)

După evaluarea stării de conservare a speciei Cottus gobio se va stabili obiectivele de conservare specifice sitului Natura 2000 ROSCI0027 Cheile Bicazului – Hășmaș definit prin următorii parametri și valori țintă:

Etapa 4: maxim 30 exemplare adulte capturate și stocate în vederea reproducerii artificiale din apele de pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș

Colectarea reproducătorilor pentru cele două metodologii de reproducere artificială/dirijată au fost implementate atât de asociat, cât și de lider, astfel experții propuși de cele două entități au colaborat și au ridicat valoarea activității și a raportului. Este un avantaj faptul că atât expertul cheie propus de asociat, cât și expertul secundar propus de lider are experiență similară (Colectare, reproducere și reintroducerea speciilor de pești de interes comunicar într-o arie naturală protejată), astfel există un control reciproc, care a îmbunătățit comunicarea și calitarea științifică a rezultatelor.
Este un avantaj semnificativ faptul că expertul secundar ihtiolog colectare-reproducere-reintroducere, propus de lider, este doctor în medicină veterinară și este specializată pe pești, mai ales pe bolile peștilor. Astfel asistența lui în procesul de colectare-transport reproducători înseamnă o atenție sporită și profesionalism în ceea ce privește starea de sănătate a exemplarelor.
Totodată trebuie menționat faptul că ațât expertul expert cheie ihtiolog monitorizare (din partea

liderului), cât și expertul cheie ihtiolog colectare-reproducere-reintroducere (din partea asociatului) și expertul secundar ihtiolog colectare-reproducere-reintroducere (din partea liderului) au contribuit la elaborarea unei cărți tehnico-științifică (Müller T., Wilhelm S., Imecs I. 2015. Conservarea și reproducerea artificială a unor specii de pești de mlaștină periclitate: țigănuș, caracudă și țipar. Editura Green Steps. Brașov.). În această carte sunt descrise metologii privind reproducerea artificială/dirijată și conservarea speciilor rare, protejate, pe cale de dispariție.

    Pe 15 martie, echipa a început să asambleze bazinele pentru viitoarea înmulțire ex situ. Aceste bazine au fost alimentate cu apă filtrată, substrat spălat și pietre din zona țintă.

 

Figura 6. Apa și substratul au fost aduse din habitatul natural al speciei țintă

 

Pe lângă acestea, am amplasat în bazine ghivece potrivite pentru ascunzători, cu mici intrări tăiate în ele. În același timp, am plasat în bazine și vase ceramice plate care s-au dovedit deja a fi de succes în testele anterioare pentru reproducere (informații personale). Acestea au, de asemenea, o mică intrare tăiată în ele și o gaură tăiată în partea superioară pentru a asigura curgerea apei. Am construit, de asemenea, un loc ideal de reproducere în fiecare bazin, folosind pietre aduse din habitatul natural. Piscinele au o formă circulară tocmai pentru a permite circulația apei prin filtrele externe, ceea ce conferă peștilor caracterul unui flux lent al apei, iar apa este filtrată în mod constant. Viteza apei ajunge la 0,06 m/s. Apa este schimbată la fiecare 3 zile în primele 2 săptămâni, pentru a îmbunătăți adaptarea peștilor. Ambele acvarii conțin aproximativ 350 de litri de apă, cu o temperatură de aproximativ 6 grade Celsius (în natură, apa are acum 3-4 grade Celsius). Ca atare, ambele bazine au 3 - 3 vase ceramic pentru reproducere și 1 - 1 loc de reproducere construit din pietre.

 

Figura 7. Bazinele pregătite cu locuri artificiale de ascundere și de depunere a icrelor, echipare cu filtre externe

 

Colectarea exemplarelor a avut loc pe 20 și pe 23 martie. Colectarea s-a efectuat cu ajutorul electronarcozei în habitatul al speciei identificat pe parcursul monitorizărilor din 2022.
La prima ieșire au fost colectate 15 exemplare, dintre care 2 erau juvenili și 2 erau adulți, dar de talie mică. În consecință, doar 11 exemplare au fost transportate în containere de 60 l. Durata transportului a fost de aproximativ 100 de minute, la sfârșitul cărora peștii din bazine au fost lăsați să se odihnească și să se aclimatizeze la schimbarea mediului și a temperaturii apei. Dintre cei 11 indivizi, 3 erau masculi și 8 femele. Acest raport nu este ideal pentru reproducerea ex situ, dar este asemănător cu ceea ce se găsește în literatura de specialitate cu privire la raportul mascul-femelă în timpul sezonului de reproducere.
Pentru a doua oară, scopul a fost de a colecta cât mai mulți masculi posibil, deoarece masculii de bună calitate sunt esențiali pentru reproducerea ex situ. Cu această ocazie, au fost colectați 13 indivizi, dintre care 8 erau de mărime potrivită și 5 mai mici, dintre care 2 erau juvenili. Dintre cei 8 indivizi, au fost identificați 3 masculi.
Mai mult de jumătate din habitatul speciei a fost pescuit în timpul celor două colectări și au fost identificați 28 de indivizi, dintre care 4 erau juvenili. Ținând cont de rezultatele raportului anterior, am decis să păstrăm doar 14 indivizi pentru reproducerea ex situ, 7-7 indivizi (3 masculi și 4 femele) pentru fiecare bazin.
Am selectat 5 femele adulte mai mici, le-am tratat cu hormon hipofizar de crap, apoi le-am transportat înapoi în habitatul lor inițial în stare tratată, ajutându-i astfel să se pregătească pentru depunere a icrelor. În acest fel, în cazul lor, dezvoltarea și depunerea icrelor vor fi accelerate, dar acest lucru este perfect, deoarece conform literaturii de specialitate, masculii sunt deja pregătiți pentru acest proces cu 1-2 luni înaintea femelelor, deci depunerea icrelor are deja loc în natură (Smyly, 1957).

Etapa 5: Raport privind: maxim 100-300 icre recoltate și fecundate de la fiecare pereche (femelă și mascul) de zglăvoacă capturată


La 3 zile după al doilea tratament, am găsit primul depozit de icre într-unul dintre bazine. După aceea, a existat un flux constant de depunere de icre până la 25.04.2023, când a fost depus ultimul depozit. În fiecare caz, am scos femelele din acvariu la 2-3 zile de la depunere și le-am păstrat în acvarii. Motivul principal a fost acela că, pe baza literaturii de specialitate, era de temut că acestea ar putea consuma icrele. După ce toate icrele au fost depuse, peștii îndepărtați și păstrați separat au fost eliberați înapoi în habitatul lor natural.
Înainte de reintroducere în habitatul lor natural exemplarele (8 dintre 9 femele) au fost măsurate pentru a putea urmări schimbările pruduse în greutatea lor pe parcursul prodecurii de reproducere. Aceste informații, precum și analiza calității bazinelor sunt prezentate mai jos.

Depozite de icre:
Icrele au fost depuse exlusiv sub acele vase ceramice plate care s-au dovedit deja a fi de succes în testele anterioare pentru reproducere (informații personale). Numărul depozitelor însă nu era similară sub fiecare vas ceramic, ceea ce indică faptul că masculii sunt de calități diferite și unii masculi se pot împerechea cu mai multe female, cum de altfel semnalează și literatura de specialitate.
    Rezultatul final în condițiile ex situ este: un număr de 8 depozite de icre care provin de la 9 femele. Este foarte interesant faptul că o femelă din cele 9 prezente nu și-a depus icrele. Acest fenomen poate să aibă mai multe explicații. Ori femela nu era pregătită pentru a își depune icrele, ori nu și-a găsit mascul adecvat pentru depunere și fertilizare. În orice caz, femela nu a pierdut o cantitate semnificativă de greutate, dar burta ei plină de icre nu mai era vizibilă.

Planuri și progrese pentru reproducerea in situ

Acest lucru este, de fapt, ajută reproducerea în perioada naturală. Indivizii colectați primăvara vor fi introduși în cuști de plasă, care vor fi plasate în secțiuni protejate ale habitatului original, unde reproducerea va avea loc în condiții închise. Bazându-se pe Tatár și colab. (2020), cuștile vor fi realizate folosind coșuri de tip Fyllen (sau alt model) cu ochiuri de plasă de 0,75 mm, cu pietre sau vase din ceramică (folosite și în cazul reproducerii ex situ) așezate cu fața în jos pe fund, pe care vor fi tăiate 1-2 fante pentru intrarea și ieșirea indivizilor. În acest din urmă caz, icrele sunt lipite de "tavan", ceea ce face ca acestea să fie ușor de îngrijit. Dimensiunea ochiurilor de plasă ține la distanță macroinvertebratele prădătoare care ar consuma icrele și larvele, dar permite trecerea zooplanctonului (Rotatoria) și a crustaceelor superioare (Cladocera, Copepoda), care vor hrăni larvele. Apa va curge prin cuști, astfel încât condițiile originale vor fi prezente în timpul procesului. După ce icrele sunt depuse femelele și masculii vor fi îndepărtați.

Figura 12. Testarea coșului la fața locului: căutarea celor mai adecvate zone
 

Perioada din aprilie era încă o perioadă asemănătoare unei perioadă ie iarnă târzie, de aceea am luat decizia de a nu începe încă reproducerea in situ deoarece temperatura apei în prima parte a lunii aprilie era încă de 3-6 grade Celsius.
În schim în albia râului am amplasat 40 de mijloace de facilitare a locurilor de reproducere, care vor fi libere și nu în cuști. Acestea vor fi cărămizi de un anumit tip, cu găuri de dimensiuni adecvate, care vor fi verificate săptămânal. Marieni și Anzani (2018) lucrează cu soluții similare în Italia. Aceste cărămizi vor fi periodic monitorizate și dacă se dovedește că sunt potrivite pentru specia țintă, atunci vom elibera mai multe exemplare pentru sezonul următor.

 

Figura 13. Modelul de cărămidă amplasat în albia apelor curgătoare

 

Numărul icrelor:
Din cauza faptulul că specia își depune depozite de icre este foarte greu de numărat icrele fără metode invazive, iar noi în cadrul procedurii nu ne-am dorit să atingem depozitele de icre, așa că am ales o medotă non invazivă, dar care ajută doar la estimarea icrelor vizibile. După Smyly (1957) numărul icrelor într-un depozit poate varia între 50-250 de icre. Noi considerăm că în depozitele noastre am identificat un număr mult mai mare de icre. Le-am fotografiat și am încercat să le numărăm cu ajutorul programului ImageJ.
Conform estimării numărul icrelor vizible am obținut următoarele cifre:
- 1 depozit: 224 icre
- 1 depozit: 239 icre
- 2 depozit: 731 icre
- 4 depozit: 700 icre
Astfel am identificat aproape 1900 de icre vizibile, însă ținând cont de faptul că un depozit este format din mai multe nivele de icre, această cifră este o subestimare a numărului real de icre depuse în cele 8 depozite.

Etapa 6: Raport privind: maxim 50-150 icre fecundate îngrijite de la fiecare pereche (femelă și mascul) de zglăvoacă capturată

În momentul de față la cele 8 depozite de icre ceea ce este vizibil este faptul că sunt foarte puține icre moarte, sistemele pregătite pentru îngrijirea lor par a fi eficiente, dar eficiența lor va fi măsurată în următoarele 2-3 săptămâni. În cazul primei lot de icre depuse în icre se văd două puncte, care prezintă un stadiu avansat de segmentare a icrelor. Totodată se poate observa că sunt foarte puține icre moarte, ceea ce ne face să credem că fecundația este foarte mare.
Dorim să subliniem că datorită vremii răcoroase din aprilie, reproducerea in situ și ex situ va continua în lunile mai și iunie. Prin urmare, deși termenul limită de raportare trebuie respectat, conținutul următoarelor rapoarte va fi actualizat în permanență cu noi rezultate. A descriere completă și detaliată a proceselor și a rezultatelor va fi prezentată în raportul final privind: 4 pârâuri populate cu 700 exemplare juvenile din specia Cottus gobio.


Etapa 7: Raport privind: în jur de 50 de juvenili crescuți de la fiecare pereche (femelă și mascul) de zglăvoacă capturată

Ex situ:
Țindând cont de faptul că reproducerea nu s-a realizat cu ajutorul unor perchi fixe, adică un mascul și o femelă ci de un mascul și mai multe femele și de faptul că larvele eclozate în acvariile pregătite au intrat în substratul pregătit din pietre din motive de siguranță sanitară, nu am avut posibilitatea de a le număra în acvarii. Numărarea lor se va face pe parcursul reintroducerii lor în habitatele din zona țintă.
Deși nu face parte din această etapă, am început deja introducerea lor în două pâraie din zona țintă: Oaia și Vereșceu (vezi pozele de mai jos). Juvenilul crescut în condiții ex situ la dimensiunea adecvată (1,5-2 cm) pentru a putea fi eliberată în sectorul de pârâu vizat trebuie aclimatizat treptat. Acest lucru se poate face prin schimbarea treptată a apei în bazinele unde sunt crescute juvenilii cu apa din habitatul natural al speciei. Astfel juvenilii se întâlnesc cu nevertebrate acvatice din habitatul lor natal și se aclimatizează cu compoziția chimică a apei. După transportarea juvenililor în zona sectorului de pârâu vizat, recipientele cu exemplare vor fi puse în apa râului pentru echilibrarea temperaturii. Până în momentul de față am introdus 120 de exemplare juvenile în pârâul Vereșceu și în Oaia. Habitatele unde au fost introduce exemplarele au fost preselectate pe parcursul monitorizărilor și calitatea lor este monitorizată timp de 1 an (vezi rapoartele anterioare).

 

Figura 14. Prima populare în pârâul Vereșceu (09.06.2023)
 

 

Figura 15. A doua populare în pârâul Oaia (29.06.2023)

 

In situ:

Pe data de 2 mai am construit 2 cuști: 1 mascul și 1 femelă într-o cușcă și 1 mascul cu 2 femele într-o altă cușcă (tratate cu hormon hipofizar). Bazându-se pe Tatár și colab. (2020), cuștile au fost realizate folosind coșuri de tip Fyllen (sau alt model) cu ochiuri de plasă de 0,75 mm, în care am plasat câte 1 mijloc de facilitare a reproducerii. Aceste mijloace sunt defapt cărămizi de un anumit tip, cu găuri de dimensiuni adecvate, care vor fi verificate săptămânal. Marieni și Anzani (2018) lucrează cu soluții similare în Italia. În afara cuștilor am mai plasat încă 40 de astfel de cărămizi în albia minoră a pâraielor. Tote sunt monitorizate săptămânal în perioada de reproducere. În interiorul cărămidei icrele sunt lipite de "tavan", ceea ce face ca acestea să fie ușor de îngrijit. Dimensiunea ochiurilor de plasă ține la distanță macroinvertebratele prădătoare care ar consuma icrele și larvele, dar permite trecerea zooplanctonului (Rotatoria) și a crustaceelor superioare (Cladocera, Copepoda), care vor hrăni larvele. Apa curge prin cuști, astfel încât condițiile originale vor fi prezente în timpul procesului (Fig. 16). În cuști am plasat hrană (vierme) pentru adulți. Cuștile, precum și celelalte cărămizi au fost verificate după o săptămână, dar nu am identificat icre depuse.
După 2 săptămâni, adică pe 16 mai, am verificat cuștile și am identificat că sunt 2 depizite de icre depuse în cușca unde se afla 2 femele și 1 depozit în cușca unde se afla 1 femelă. După ce icrele sunt depuse femelele și masculii au fost îndepărtați. Pe baza stadiului icrelor estimăm că au fost depuse la cca. 10 zile după ce adulții au fost plasați în cuști (Fig. 17). Tot aici menționăm că am identificat o cărămidă sub care a era depus un depozit de icre de către zglăvoci, deci putem afirma că cărămizii, ca mijloc de facilitare a reporoducerii in situ sunt adecvați.

 

Figura 16. Pregătirea cuștilor și a cărămizilor pentru reproducerea in situ (în prima cușcă a fost introdusă un mascul și o femelă netratate, iar în a doua cușcă un macul și o femelă tratate cu hormon hipofizar, ambele au fost puse în albia minoră a pârâului Oaia, în amonte de Lacul Roșu, 02.05.2023)
 

 

Figura 17. Prima verificarea a cuștilor (în cușca cu 2 exemplare era depusă un depozit de icre, în cușca cu 3 exemplare 2 depozite, 16.05.2023)

 

La următoarea verificare situația era stabilă însă după 2 săptămâni (pe 31 mai) am identificat o problemă foarte mare. Înainte de verificarea cuștilor au avut loc și ploi abundente, dar și activități de exploatare a lemnului din zonele care se află în amonte de cele 2 cuști plasate. Debitul crescut și plin de sedimente a rezultat ca cărămizile și implicit icrele să fie acoperite de un strat de sedimente cu granulație mică, rezultând moartea icrelor (Fig. 18). Menționăm că depozitul depus sub o cărămidă liberă, adică fără cușcă, a dispărut la fel. Considerăm că din cauza lipsei de măsuri împotriva exploatărilor din albia minoră a pâraielor pe perioada de primăvară și a sedimentelor aduse de ape în perioada de reproducere a speciei, această metodă nu este tocmai adecvată în zona țintă. Restaurarea habitatelor ar fi o soluție, prin care se poate crește numărul locurilor de depunere a icrelor și implicit a calității habitatelor de reproducere.

Figura 18. A doua verificare a cuștilor (31.05.2023)


    În urma rezultatului identificat prin metodologia in situ am tras următoarele concluzii:
1. reproducerea in situ în cuști cu ajutorul modelului de cărămică ales de echipa noastră funcționează. Faptul că nu am reușit să o finalizăm ca urmare a unor influențe independente de controlul nostru nu reprezintă un eșec. De fapt, am reușit să găsim condiții și mijloace, primele pe baza literaturii de specialitate, pe care specia țintă le acceptă și le folosește pentru reproducere.
2. trebuie să continuăm reproducere ex situ, care a adus rezultate și în condiții în care avem control total asupra proceselor, putem obține rezultatele dorite. De aceea pe 31 mai am colectat exemplare adulte și am construit noi bazine pentru a continua procele de reproducere artificială ex situ.
 


Bibliografie
Bănărescu P. (1964). Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. Bucureşti.
Gavriloaie, I. C., Chis, I. E (2007): Consideraţii despre originea, răspândirea şi situaţia actuală a speciei Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) (Pisces, Centrarchidae) în Europa şi în România, Brukenthal Acta Musei II.3: 109-118.
Marieni, A. și Anzani, A. 2018. Recupero, allevamento e reintroduzione di Cottus gobio (Linnaeus, 1758) nella ZSC alpina Valli di Sant’Antonio (Lombardia). Biologia Ambientale, 32: 74-84, DOI 10.30463/ao181.008
Müller T., Wilhelm S., Imecs I. 2015. Conservarea și reproducerea artificială a unor specii de pești de mlaștină periclitate: țigănuș, caracudă și țipar. Editura Green Steps. Brașov.
Planul de Management al Spațiului Hidrografic Siret (2009).
Smyly, W. J. P. 1957. The life-history of the bullhead of Miller’s thumb (Cottus gobio L.). Freshwater Biological Associacion, Amblside, Vol. 128, pp. 431-453.
Tatár S., Tóth B., Müller T. 2020. A Lápi póc Fajvédelmi Mintaprogram (2008-) tapasztalatai (konklúziók és javaslatok), in. Müller T., Urbányi B., Staszny Á., 2020. Veszélyeztetett lápi halak megóvása (lápi póc, réti csík, széles kárász). Gödöllő, pp: 264.
Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov, T., 2017. Spatial Variation in the Abundance and Population Structure of Bullhead Cottus gobio L., 1758 (Actinopterygii: Cottidae) from the Iskar River Basin (Danube River Drainage, Bulgaria): Implications for Monitoring and Conservation. Acta zool. bulg., 69 (3): 393-404.