IMPLEMENTAREA DE MĂSURI ACTIVE DE CONSERVARE PE TERITORIUL PARCULUI NAŢIONAL CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ, INCLUZÂND SITURILE NATURA 2000 ROSCI0027 ŞI ROSPA0018 CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ CARE VIZEAZĂ HABITATELE DE INTERES COMUNITAR 91E0*, 9410 ŞI DE PAJIŞTI SI GRUPELE DE SPECII DE AVIFAUNĂ, MAMIFERE, IHTIOFAUNĂ ŞI AMFIBIENI

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL - Deschide document
LOCALIZARE OBIECTIVE / PROIECT - România - Detalii
BUGET TOTAL PROIECT - Detalii

Componenta 1: Implementarea planurilor de management/seturilor măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate. Detalii rezultat
Axa prioritară: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilorpoluate istoric.
Operațiunea: Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate.

Activități previzionate - Citește AICI

Descrierea investiţiei

Proiectul este gândit pe baza activităților descrise mai jos. Activități premergătoare depunerii proiectului: 

RAPORT PRIVIND EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN PROIECTUL: IMPLEMENTAREA DE MĂSURI ACTIVE DE CONSERVARE PE TERITORIUL PARCULUI NAŢIONAL CHEILE BICAZULUI -HĂȘMAȘ, INCLUZÂND SITURILE NATURA 2000 ROSCI0027 ȘI ROSPA0018CHEILE BICAZULUI - HĂȘMAȘ CARE VIZEAZĂ HABITATELE DE INTERES COMUNITAR 91E0*, 9410 ȘI DE PAJIȘTI SI GRUPELE DE SPECII DE AVIFAUNĂ,MAMIFERE, IHTIOFAUNĂ ȘI AMFIBIENI.

I. MA 1.Reconstrucţia ecologică a 1.2 ha din habitatul de interes comunitar prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş, în vederea îmbunătăţirii stării de conservare:
Rezultate / raport integral

 

II. MA 2. Reconstrucția a ecologică a 3.5 hectare din habitatul de interes comunitar „Păduri acidofile cu Picea abies din regiunea montană (Vaccinio – Piceetea)” în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 si ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș, în vederea îmbunătățirii stării de conservare.
Rezultate / raport integral

 

III. MA 3. Asigurarea bazei trofice pentru specia urs (Ursus arctos) în habitatul specific prin plantarea de arbuşti pe o suprafaţă de 2,5 ha în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş.
Rezultate / raport integral

 

IV. MA 4. Implementarea de măsuri active pentru conservarea speciei Cottus gobio în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând
siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
MA 4.1. Implementarea de măsuri active pentru conservarea speciei Cottus gobio în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând
siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş prin amenajarea unor pasaje de trecere
MA 4.2. Implementarea de măsuri active pentru conservarea speciei Cottus gobio în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând
siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş prin popularea pâraielor aflate în amonte de Lacul Roşu cu
specia Cottus gobio
Rezultate / raport integral

 

V. MA 5. Implementarea de măsuri active pentru conservarea habitatelor de peşteri preferate de speciile de lilieci de interes comunitar, în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
AM 1. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar, altele decât habitatele forestiere din Parcul Naţional Cheile
Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş

Rezultate

AM 3. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de plante de interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 4. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere (exclusiv lilieci) din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzândsiturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 5. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de lilieci din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000
ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 6. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 7. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 8. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de peşti din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate 1 Rezultate 2

AM 9. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de păsări din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000
ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AM 10. Activităţi de actualizare si intretinere BD GIS si elaborare harti GIS aferente monitorizărilor stării de conservare a speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
Rezultate

AC 1. Creşterea nivelului de conştientizare şi informare a grupurilor ţintă privind măsurile de conservare specifice locale pentru biodiversitatea din arealul Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
AG 1. Managementul proiectului
AG 2. Informare şi publicitate referitoare la asistenţa financiară nerambursabilă
AG 3. Auditul proiectului
AG 4. Activităţi de întărire a capacităţii administrative a Beneficiarului
AG 4.1 Dezvoltarea aptitudinilor/competenţelor profesionale prin instruirea personalului Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş
AG 4.2 Întărirea capacităţii administrative prin achiziţia de echipamente

 

 

Studii de fezabilitate

Analiza cererii

Au fost efectuate două stiudii de fezabilitate în proiect respectiv:
1. Studiu de Fezabilitate referitor la managementul adecvat al cursurilor de apă (râuri, pâraie) prin amenajarea unor pasaje de trecere funcţionale (scări de peşti/canale bypass) pentru implementarea măsurii: MA Implementarea de măsuri active pentru conservarea speciei Cottus gobio în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş prin amenajarea unor pasaje de trecere

2. Studiu de Fezabilitate pentru reconstrucţia geomorfologică a unor habitate de peşteri preferate de speciile de lilieci de interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş, elaborat de Institutul de speologie Emil Racoviţă, pentru implementarea măsurii:
Implementarea de măsuri active pentru conservarea habitatelor de peşteri preferate de speciile de lilieci de interes comunitar, în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile Natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Analiza opțiunilor

SF pasaje de peşti:
În cadrul studiului de fezabilitate, au fost analizate două opţiuni şi anume asigurarea

Justificare

Asa cum rezida din politicile stabilite la nivel international, conservarea biodiversitatii nu se face într-un context abstract, ci este strâns legata de procesele de dezvoltare a sistemelor socio-economice umane. Incapacitatea rezolvarii problemelor de dezvoltare socio-economic face imposibila aplicarea oricaror masuri strict conservative, facându-le aproape inutile. De aceea, orice tip de actiune cevizeaza conservarea biodiversitatii trebuie integrata într-un context strategic pe termen mediu si lung, care sa fundamenteze toate deciziile administrative.
Proiectul reprezinta o continuare a initiativelor anterioare ale administratorului, fiind selectate acele masuri care au potentialul de a contribui la implementarea Directivelor Pasari si Habitate în România, de a elimina amenintarile critice si de a creste capacitatea de management a acestuia. Proiectul propus promoveaza actiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020, Cadrul de Actiuni Prioritare pentru Natura 2000, încadrându-se în:
- Obiectivul 1: Punerea în aplicare integrala a directivelor privind pasarile si habitatele, având în vedere ca actiunile propuse prin proiect vizeaza specii de flora, fauna si habitate de interes comunitar incluse în cele doua directive europene;
- Obiectivul 2: Mentinerea si refacerea ecosistemelor si a serviciilor aferente prin promovarea unor actiuni concrete de refacere a ecosistemelor
- Obiectivul 3: Cresterea contributiei agriculturii si a silviculturii la mentinerea si sporirea biodiversitatii
- Obiectivul 6: Contributia la evitarea pierderii biodiversitatii globale
Directia de actiune 1 Stoparea declinului diversitatii biologice reprezentata de resursele genetice, specii, ecosisteme si peisaj si refacerea sistemelor degradate pâna în 2020 si Directia de actiune 4 Îmbunatatirea comunicarii si educarii în domeniul biodiversitatii pâna în 2020 propuse în Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Conservarea Biodiversitatii 2014 – 2020. Rezultatele proiectului vor contribui la stoparea deteriorarii starii de conservare a speciilor si habitatelor specifice, îmbunatatirea semnificativa si cuantificabila a situatiei acestora, pâna în 2023, în comparatie cu evaluarile curente. Totodata, va contribui la ameliorarea starii de conservare ecosistemelor si a serviciilor furnizate de catre acestea. Lucrări de reconstructie ecologică sunt propuse pe suprafeţele de habitate 91E0* şi 9410, suprafeţe ce prezintă o stare de conservare nefavorabilă, scopul implementării măsurilor fiinde acela de a îmbunătăţii starea globală de conservare a acestor două habitate. Specia Cottus gobio a fost evaluată cu o stare de conservare necorespunzătoare (viabilitatea speciei în prezent este vulnerabilă), cu un areal de răspândire în AP foarte restrâns şi un efectiv populaţional mic. Prin lucrările de recostrucţie ecologică propuse se urmăreşte eliminarea fragmentării habitatului speciei şi creşterea suprafeţei habitatului potenţial, iar prin măsura activă de populare a pârâurilor se urmăreşte creşterea arealului de distributie al speciei. Creşterea suprafaţei habitatului de hranire specific speciei Ursus arcos este o măsură cuprinsă în planul de management actual şi are menirea de a asigura baza trofică pentru specia menţionată. Nu în ultimul rând, speciile de chiroptere prezente în arealul parcului au o stare de conservare satisfăcătoare, identificându-se în teren numeroase impacturi asupra adăposturilor speciilor. Lucrările de reconstrucţie ecologică au menirea de a îmbunătăţii condiţiile de adăpost şi reproducere pentru populaţiile de lilieci. Prin activitatile de monitorizare propuse se va evalua eficienta actiunilor de management pentru conservarea speciilor si habitatelor. Pornind de la aspectul cunoscut ca monitorizarea reprezinta un proces de lunga durata de masurare sistematica a unor variabile sau procese ecologice, se propune implementarea aceastei activitati pe o perioada maxima. Proiectul va duce la cresterea gradului acceptare a masurilor de conservare de catre comunitatea locala si la reducerea impactului negativ  al vizitatorilor asupra biodiversitatii si peisajului. Va contribui la cresterea semnificativa a gradului de implicare a comunitatii locale în guvernanta AP. Actiunile propuse vizeaza activitati referitoare la masuri active pentru mentinerea si îmbunatatirea starii de conservare a speciilor si habitatelor de importanta comunitara, activitati de monitorizare specii si habitate, precum si activitati de inventariere si cartare noi specii comunitare, si cresterea nivelului de constientizare si actiuni de întarire a capacitatii administrative si dezvoltarea aptitudinilor profesionale, toate incluse în Planul de actiune din Planul de management aprobat. Prin implementarea activitatii ce tine de comunicare si factori interesati, comunitatile locale si tinerii vor fi mai constientizati cu privire la aplicarea unor masuri de management eficiente pentru îmbunatatirea si mentinerea starii de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar vizate de proiect. Rezultatul consta în cresterea constientizarii si implicarii factorilor interesati (stakeholders). S-a atasat sectiunii un document care prezintă informatii pe larg privind justificarea necesităţii proiectului.

Grup țintă

Grupul ţintă al proiectului vizează în primul rând următoarele categorii:
1. Comunităţile locale. Siturile vizate de proiect cuprind teritorii din judeţeţele Harghita şi Neamţ. Localitatile peste care se suprapune PNCB-H sunt: Gheorghen (inclusiv staţiunea Lacul Roşu), Bălan, Sîndominic (jud. Harghita) si Bicaz Chei (sate Bicaz Chei şi Bârnatu), Dămuc (sate Dămuc şi Trei Fântâni) (jud. Neamt). Total populatie aferenta celor 7 localitati: 40.808 (Sursa: INS, date la nivel an 2020). Grupul tinta il reprezinta total populatie in AP cca 6.000 locuitori (sursa: INS). Efectele proiectului asupra acestui grup ţintă vor fi:
- Autorităţile publice vor avea la dispoziţie informaţii clare privind starea de conservare actuala a habitatelor şi speciilor în ariile protejate, măsurile de management care vor fi implementate în cadrul proiectului si ceea ce se doreste prin realizarea acestora (imbunatatirea starii de conservare a speciilor si habitatelor protejate in AP);
- Proprietarii/ administratorii de terenuri din situri şi din proximitatea acestora vor fi informaţi referitor la măsurile şi activităţile concrete de conservare ce se vor aplica prin proiect, unele dintre aceste masuri se vor derula pe terenurile acestora. Fondul forestier - este administrat de ocoale silvice de stat, dar exista ocoale silvice private care detin suprafeţe de pădure în arealul vizat. Fondul forestier de stat din arealul vizat este administrat de R.N.P.Romsilva, prin 3 ocoale silvice, astfel: Ocoalele Sivilce Tulgheş şi Miercurea Ciuc în judeţul Harghita şi Ocolul Silvic Bicaz în judeţul Neamţ. Fondul forestier privat este administrat de 5 entitati: Ocolul Silvic de Regim Ciuc şi Ocolul Silvic Particular Gheorgheni, Composesoratul 18 Gheorgheni, Composesoratul Sândominic şi Composesoratul Tomeşti. Pasunile sunt administrate de 6 proprietari/ administratori reprezentate de: 2 composesorate, 3 administraţii publice locale şi 1 persoana fizica.
- Agricultorii/ fermierii (majoritatea locuitorilor din sit): principalele activităţi agricole derulate în zonă pot fi considerate de subzistenţă, fiind reprezentate atât de cultivarea pâmântului, cât şi de creşterea animalelor/ stâne (păşunatul). Majoritatea gospodăriilor din localităţile vizate de proiect practică acest tip de agricultură tradiţională. Cca 4.000 persoane din total populatie in AP (sursa: INS).
- Locuitorii comunelor vizate vor fi mai bine informaţi asupra valorilor biotice, asupra problemelor din siturile vizate, precum şi despre măsurilor şi activităţilor concrete de conservare ce vor fi luate. Vor fi stimulaţi să se orienteze asupra unor activităţi de valorificare ecoturistică a acestora.
- Vizitatori/ turişti/ asociatii turistice: Zona are o valoare turistică ridicată, confirmată de numărul destul de mare de turişti (inclusiv turisti de tranzitie, datorita amplasamentului AP), mai ales în timp de vară, sau în perioda sărbătorilor de iarnă, precum şi în perioada unor sărbători religioase. Grupul tinta vizeaza cca 500 de turisti. Au fost identificate 5 agentii/asociatii de turism: Fenyő Travel din Miercurea Ciuc, Molnar Tours din Miercurea Ciuc, Montana Tours din Miercurea Ciuc, Peregrinus din Gheorgheni, Asociaţia Turistică Eco Alpin Lacu Roşu. (sursa: Plan de management)
Activitatile de informare si constientizare conduc la dezvoltarea unui comportament adecvat faţă de mediu pentru vizitatori/turisti.
2. Generaţia tânără (elevii). Elevii sunt consideraţi un grup ţintă extrem de important pentru proiect, ca efect al faptului că şcoala reprezintă cel mai important vector de schimbare într-o comunitate, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia ecologică. Studiile de specialitate scot în evidenţă că generaţia tânără are evidente atitudini proactive faţă de mediu în general, prin urmare proiectul îi va viza pe aceştia în încercarea de a-i utiliza ca vector de transmitere a informaţiilor privind reţeaua ecologică Natura 2000, respectiv valorile biotice din localitatea lor. Prin educaţia ecologică, una din preocupările principale este de a contribui la creşterea nivelului de conştientizare şi informare cu privire la subiectele de mediu şi de a conduce la dezvoltarea unui comportament adecvat faţă de mediu a tinerei generaţii. Se vor realiza programe non-formale de educare în şcolile cu invaţământ primar şi secundar. Grupul ţintă vizează 1641 elevi din invăţământul primar şi 1399 elevi din invăţământul gimnazial. (Sursa: INS, date la nivel an 2019).
3. Instituţii/organizaţii cu rol în domeniul mediului, inclusiv apelor şi pădurilor, al gestionarii si utilizarii resurselor naturale terestre si acvatice.
Efectele proiectului asupra acestui grup ţintă vor fi:
Cresterea nivelului de constientizare si informare privind aplicarea masurilor de conservare specifica. Imbunătăţire a activităţilor specifice conservării biodiversităţii. Gestionare mai eficienta a resurselor naturale avute in administrare. S-a atasat prezentei sectiuni si planul de comunicare al proiectului.

Sustenabilitate

Dupa finalizarea proiectului, urmeaza perioada de implementare a altor masuri de conservare prevazute pentru specii si habitatele specifice acestora, precum si monitorizarea acestora.Totodata se vor continua activitaile de colaborare cu comunitaile locale în vederea dezvoltarii durabile. Dupa finalizarea prezentului proiect, administratorul ariei protejate va avea o echipa mai bine pregatita, capabila sa acceseze alte finanari sau sa se implice în proiecte de alta natura. Rezultatele proiectului (inclusiv pagina web) vor fi mentinute cel puin 5 ani dupa finalizarea acestuia, de acest aspect responsabil fiind administratorul, care este si solicitantul proiectului. Cât priveşte măsurile active, Beneficiarul se va asigura şi după finalizarea proiectului că starea de conservare rămâne favorabilă şi va implementa mai multe măsuri de management, care vizează integritatea habitatelor acvatice, conectivitate longitudinală sau calitatea apei, va monitoriza şi va reface dacă va fi cazul starea grilajelor montate la peşteri, va monitoriza habitatele în care s-au executat împăduriri şi le va continua dacă va fi cazul. Cât priveşte specia Cottus gobio / Cottus poecilopus, populările vor facilita ocuparea unor noi habitate adecvate pentru specia ţintă, însă rata juvenililor poate fi măsurată doar după minim 3-4 ani, când exemplarele populate devin deja adulţi şi au un succes de reproducere în mediul natural. Administraţia parcului va asigura monitorizarea secţiunilor populate şi va fi responsabilă pentru punerea în practică a măsurilor de management prin care se poate asigura conservarea pe termen lung a speciei.

Furnizează informaţii cu privire la toate acordurile instituţionale relevante cu părţi terţe pentru implementarea proiectului şi exploatarea cu succes a facilităţilor care au fost planificate şi eventual încheiate:

Pentru continuarea actiunilor de conservare a biodiversitatii în sit, trebuie implementate masurile si activitatile cuprinse în Planul de management si monitorizate mai ales acele specii si habitate lor care sunt mai vulnerabile. Planul de management si toate informatiile cuprinse în acest document reprezinta suport pentru actiuni conservative viitoare (e.g. refacerea efectivelor unor specii comunitare periclitate, îmbunatatirea starii de conservare a unor habitate, etc.). De asemenea, implementarea planului de management va conduce la realizarea unor strategii de dezvoltare durabila a comunitatilor locale si a ecoturismului. Parteneriatele si bunele colaborari care exista deja între administratie si comunitati locale, ONG-uri, etc., fac posibila continuarea managementului durabil a zonei prin obtinerea de alte finantari, din diverse surse. Actiunile de informarea si consultarea comunitatilor locale vor fi implementate de administratie cu  ajutorul echipei proprii. Resursele necesare sunt partial asigurate de administratie, dar se urmareste mai ales obtinerea de resurse financiare din proiecte sau parteneriate public-private. Implementarea Planului de Management reprezinta un pas esential pentru posibilitatea generarii de idei de noi proiecte, intrucat va exista un cadru general de management care va directiona orice initiativa spre indeplinirea anumitor obiective si va asigura si legitimitatea si legalitatea activitatilor desfasurate în cadrul unor proiecte destinate ariei protejate. Se vizeaza dezvoltarea de noi proiecte pentru accesarea de fonduri nerambursabile pentru implementarea altor actiunilor identificate în cadrul planului de management.

Oferă detalii cu privire la modul în care va fi gestionată infrastructura după încheierea proiectului(şi anume, numele operatorului; metode de selecţie - administrare publică sau concesiune; tip de contract etc.)

Toate echipamentele achizitionate prin proiect vor fi utilizate dupa finalizarea proiectului de catre Administrator în vederea asigurarii unei administrari. Baza de date si arhiva GIS vor fi puse la dispozitia autoritatilor de mediu pentru a putea fi utilizate în raportarile asumate de România, respectiv ca suport în activitatile de evaluare a impactului asupra mediului a unor planuri/proiecte. Activitaţile de reconstrucţie a habitatelor forestiere 91E0* si 9410 se desfasoara în zone în care nici în momentul de faţă nu se desfăşoară activităţi de exploatare forestieră, ci doar activităţi de întreţinere a habitatelor, ce nu vor face obiectul unor activitati economice de exploatare forestiera nici în viitor. Activitatea de reconstrucţie ecologică a habitatelor de peşteri constă în închiderea acestora pentru accesul publicului, aşadar rezultatul activităţii nu poate genera beneficii economice după finalizarea lucrărilor. Activităţile de împădurire şi plantare cu specii de arbuşti fructiferi nu au un rezultat care să poată genera beneficii economice, acestea fiind localizate în zona de protecţie integrală a parcului, în care sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale. Construcţia pasajelor pentriu peşti vizează strict protecţia biodiversităţii acvatice, va fi necesară o monitorizare a utilizării acesteia după finalizarea lucrărilor, care să se realizeze în perioada martie-septembrie, utilizându-se metodele recomandate in ghidurile de specialitate. inclusiv activităţi de întreţinere a pasajelor. Popularea cu peşti nu va avea beneficii economice, speciile nefiind admise la pescuit comercial.

Transferabilitatea rezultatelor

În cadrul campaniei de constientizare care se va derula prin proiect, vor fi realizate o serie de materiale informative. Varianta electronica a acestor pliante si brosuri va fi postata pe website-ul Solicitantului, sectiunea dedicata proiectului.
Sectiunea website-ului va contine informatii despre speciile si habitatele cele mai importante, activitatile proiectului, modul de implementare a lor, rezultatele obtinute.
Toate acestea vor fi utile pentru:
• alti administratori / custozi ai ariilor naturale protejate;
• agentiile locale si nationale pentru protectia mediului responsabile de managementul ariilor protejate;
• ONG-urile implicate în protectia mediului;
• universitatile si institutele de cercetare;
• turistii români si straini;
• proprietarii de terenuri din arii naturale protejate;
• agentii economici, mai ales pentru cei din turism;
• comunitatile locale.

Relevanță

Referitoare la proiect Rezultatele prognozate a se obtine prin implementarea activitatilor propuse prin prezentul proiect vor asigura realizarea obiectivelor specifice propuse si implicit a obiectivului general al proiectului, obiectiv care este în concordanta cu obiectivul tematic al Axei prioritate 4 al POIM 2014-2020 - „Conservarea si protectia mediului si promovarea eficientei utilizarii resurselor”, precum si cu Obiectivul Specific (OS) 4.1., respectiv „Cresterea gradului de protectie si conservare a biodiversitatii prin masuri de management adecvate si refacerea ecosistemelor degradate”, ce promoveaza actiuni care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020, Cadrul de Actiuni Prioritare pentru Natura 2000, Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Conservarea Biodiversitatii 2014 – 2020.
Proiectul urmareste si implicarea activa a comunitatilor locale, dezvoltarea durabila a regiunii, astfel ca întruneste conditiile Obiectivului global al POIM de creare a premiselor unei cresteri economice sustenabile, în conditii de siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale.

Referitoare la SUERD
Nu este cazul.

Aria prioritară SUERD
Referitoare la alte strategii
Proiectul propus promoveaza actiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020, Cadrul de Actiuni Prioritare pentru Natura 2000, încadrându-se în Obiectivul 1: Punerea în aplicare integrala a directivelor privind pasarile si habitatele având în vedere ca actiunile propuse prin proiect vizeaza specii de flora, fauna si habitate prioritare incluse în cele doua directive europene (B1, B.2, B3) si Obiectivul 5: Combaterea speciilor alogene invazive (B.1) De asemenea, rezultatele proiectului sunt în concordanta cu Directia de actiune 1 Stoparea declinului diversitatii biologice reprezentata de resursele genetice, specii, ecosisteme si peisaj si refacerea sistemelor degradate pâna în 2020 si Directia de actiune 4 Îmbunatatirea comunicarii si educarii în domeniul biodiversitatii pâna în 2020 propuse în Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Conservarea Biodiversitatii 2013 – 2020 si contribuie la atingerea obiectivelor strategice stabilite ce vor contribui la consolidarea viabilitatii socio-economice pe termen lung a României.

Strategii relevante:
- Cadrul de Acţiune Prioritară pentru Natura 2000
- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 - 2020

Riscuri

Riscurile reprezinta orice eveniment aflat în afara controlului proiectului care poate totusi influenta proiectul, în sens negativ. Evaluarea riscurilor asociate proiectului a presupus: - identificare - impact asupra – performantei, costurilor, programarii, calitatii – estimarea probabilitatii de producere – gradul de expunere la risc a proiectului - stabilirea ordinii de prioritati a riscurilor - monitorizare si adoptare de masuri Principalele strategii de management al riscului propuse în proiect au vizat: 1. evitarea riscului 2. reducerea probabilitatii sau impactului.
În cadrul sectiunii de detaliere a riscurilor sunt prezentate principalele constrângeri si riscuri identificate si care ar putea compromite implementarea acestora, nivelul de impact asociat riscului cuantificat pe trei clase semnificativ/mediu/mic si masurile propuse pentru reducerea sau remedierea riscului.

Risc identificat
Avand în vedere ca situl analizat are un regim de protectie impus prin lege, anumite modificari ale legislatiei ce reglementeaza statutul ariilor protejate, cu efect si asupra modului de implementare a Planurilor de Management s-ar putea constitui intr-o forma de risc în implementarea proiectului. Nivelul de impact al riscului: mic
Măsuri de atenuare ale riscurilor
Schimbarile legislative nu pot fi prevazute în totalitate. Totusi, alaturi de faptul ca probabilitatea de ocurenta este foarte mica, activitatile prevazute în cadrul proiectului si metodologia de prestare a acestora respecta atat reglementarile în vigoare la nivel national, cat si cea la nivel european, precum si bunele practici în domeniu. În acest sens, este extrem de scazuta probabilitatea ca orice schimbare legislativa sa contravina reglementarilor europene sau bunelor practici.